#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției în aer liber „Educație pe timp de ocupație”

24 februarie 2025

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Amnesty International Moldova a organizat pe 24 februarie 2025, vernisajul expoziției în aer liber „Educație pe timp de ocupație", dedicată documentării crimelor de război și impactului devastator al agresiunii rusești asupra civililor din Ucraina. Evenimentul a marcat trei ani de la începerea invaziei la scară largă, precum și un deceniu de încălcări grave ale drepturilor omului comise de Rusia.

Fotografiile expuse au redat realitatea dură a sistemului de educație din zonele ocupate, evidențiind distrugerea sistematică a școlilor și dificultățile cu care s-au confruntat elevii și profesorii. Imaginile au surprins clădiri școlare distruse de bombardamente, săli de clasă transformate în ruine și manuale abandonate printre dărâmături, simbolizând impactul devastator al războiului asupra educației.

De la încăputul invaziei, peste 3.500 de instituții de învățământ din Ucraina au fost distruse sau grav avariate, lăsând sute de mii de copii fără acces la educație în condiții normale. Mulți elevi și profesori au fost forțați să se adapteze unor situații extreme: unii și-au continuat studiile în exil, în timp ce alții au rămas sub ocupație, fiind obligați să învețe după un curriculum impus de Rusia sau să își desfășoare activitatea în școli controlate de forțele de ocupație.

"Această expoziție nu doar documentează crimele împotriva educației, ci servește ca un apel la conștientizare și solidaritate", a declarat Eugen Sava, dr. hab., Director general a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„La trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei, cerem justiție, responsabilitate și despăgubiri, precum și o participare semnificativă la procesul de pace. Acestea sunt esențiale pentru copiii amenințați pentru că studiază online în limba ucraineană și pentru profesorii din teritoriile ocupate de Rusia, forțați să predea după un curriculum impus. Fără încetarea imediată a acestor încălcări și fără garanții solide pentru justiție, un acord de pace pripit nu va face decât să prelungească suferința și să asigure impunitatea celor care au comis grave încălcări ale drepturilor omului", a declarat Veaceslav Tofan, Director executiv Amnesty International Moldova.

La vernisaj au participat cetățeni, activiști și reprezentanți ai societății civile, care și-au exprimat solidaritatea cu victimele războiului și au semnat petiția Amnesty International prin care s-a cerut tragerea la răspundere a celor vinovați de crime împotriva umanității.

Amnesty International Moldova a reafirmat angajamentul de a monitoriza și documenta încălcările drepturilor omului, pledând pentru adevăr și responsabilizare.

Expoziția este deschisă pentru vizitare până pe 10 martie 2025, pe gardul Muzeului Național de Istorie, Chișinău, str. 31 August 1989, 121 A.